Scrieți rezultatul folosind aproximarea \( \sqrt3=1,75 \).
]]>Scrieți rezultatul folosind aproximarea \( \sqrt3=1,75 \).
Scrieți rezultatul folosind aproximarea \( \sqrt2=1,4 \).
]]>Scrieți rezultatul folosind aproximarea \( \sqrt3=1,75 \)
]]>Scrieți rezultatul folosind aproximarea \( \pi=3,14 \).
]]>Scrieți rezultatul folosind aproximarea \( \pi=3,15. \)
]]>Scrieți răspunsul considerând aproximarea \( \pi=3,15 \).
]]>Aria totală a cilindrului circular drept se calculează cu formula \( A_{\text{total}} = 2 \pi r (r + h) \). Aproximând \( \pi \) cu 3,15, formula devine \( A_{\text{total}} = 2 \cdot 3,15 \cdot r \cdot (r + h) \).
]]>Scrieți rezultatul folosind aproximarea \( \pi=3,15. \)
]]>Scrieți rezultatul folosind aproximarea \( \pi=3,15 \).
]]>- Dacă \(a^2 \cdot b = c^2 \cdot d\), atunci \({a} \cdot \sqrt{b} = {c} \cdot \sqrt{d}\).
- Dacă \(a^2 \cdot b > c^2 \cdot d\), atunci \({a} \cdot \sqrt{b} > {c} \cdot \sqrt{d}\).
- Dacă \(a^2 \cdot b < c^2 \cdot d\), atunci \({a} \cdot \sqrt{b} < {c} \cdot \sqrt{d}\).
Notează pașii în ordinea corectă, ținând cont de ordinea efectuării operațiilor și cum izolezi termenul necunoscut.
]]>Reamintește-ți că pentru a rezolva această problemă, trebuie să urmezi acești pași:
Etape de rezolvare:
Asigură-te că ai verificat corectitudinea răspunsului prin înlocuire.
]]>Elevul trebuie să demonstreze înțelegerea metodei mersului invers, să explice fiecare pas și să aplice corect ordinea operațiilor.
Răspunsul corect este \( x = 5.6 \). Verificarea se face prin înlocuire în expresia originală.
]]>Reamintește-ți că pentru a rezolva această problemă, trebuie să urmezi acești pași:
Etape de rezolvare:
Asigură-te că ai verificat corectitudinea răspunsului prin înlocuire.
]]>Elevul trebuie să demonstreze înțelegerea metodei mersului invers, să explice fiecare pas și să aplice corect ordinea operațiilor.
Răspunsul corect este \( x = 6 \). Verificarea se face prin înlocuire în expresia originală.
]]>1. Forma generală a ecuației este de tipul \( x^2 - 2x + ({c} + a^2) = 0 \), unde termenii liberi sunt \( b = -2 \) și \( c = {c} + a^2 \).
2. Discriminantul ecuației este \( Δ = b^2 - 4 \cdot a \cdot c \). În acest caz, \( Δ = (-2)^2 - 4 \cdot 1 \cdot ({c} + a^2) \).
3. Simplificând, obținem \( Δ = 4 - 4 \cdot ({c} + a^2) = 4 - 4\cdot {c} - 4a^2 = 4(1 - {c} - a^2) \).
4. Pentru ca ecuația să nu aibă soluții reale, trebuie să arătăm că \( Δ < 0 \), oricare ar fi \( a \). Observăm că, oricare ar fi \( a \), \( a^2 \geq 0 \), deci \( 1 - {c} - a^2 < 0 \).
Astfel, discriminantul este negativ pentru orice valoare reală a lui \( a \), ceea ce implică lipsa soluțiilor reale pentru ecuație.
]]>Astfel, discriminantul este negativ pentru orice valoare reală a lui \( a \), ceea ce implică lipsa soluțiilor reale pentru ecuație.
]]>1. Forma generală a ecuației este de tipul \( x^2 - 2x + ({c} + a^2) = 0 \), unde termenii liberi sunt \( b = -2 \) și \( c = {c} + a^2 \).
2. Discriminantul ecuației este \( Δ = b^2 - 4 \cdot a \cdot c \). În acest caz, \( Δ = (-2)^2 - 4 \cdot 1 \cdot ({c} + a^2) \).
3. Simplificând, obținem \( Δ = 4 - 4 \cdot ({c} + a^2) = 4 - 4\cdot {c} - 4a^2 = 4(1 - {c} - a^2) \).
4. Pentru ca ecuația să nu aibă soluții reale, trebuie să arătăm că \( Δ < 0 \), oricare ar fi \( a \). Observăm că, oricare ar fi \( a \), \( a^2 \geq 0 \), deci \( 1 - {c} - a^2 < 0 \).
Astfel, discriminantul este negativ pentru orice valoare reală a lui \( a \), ceea ce implică lipsa soluțiilor reale pentru ecuație.
]]>Astfel, discriminantul este negativ pentru orice valoare reală a lui \( a \), ceea ce implică lipsa soluțiilor reale pentru ecuație.
]]>1. Forma generală a ecuației este de tipul \( x^2 - 2x + ({c} + a^2) = 0 \), unde termenii liberi sunt \( b = -2 \) și \( c = {c} + a^2 \).
2. Discriminantul ecuației este \( Δ = b^2 - 4 \cdot a \cdot c \). În acest caz, \( Δ = (-2)^2 - 4 \cdot 1 \cdot ({c} + a^2) \).
3. Simplificând, obținem \( Δ = 4 - 4 \cdot ({c} + a^2) = 4 - 4\cdot {c} - 4a^2 = 4(1 - {c} - a^2) \).
4. Pentru ca ecuația să nu aibă soluții reale, trebuie să arătăm că \( Δ < 0 \), oricare ar fi \( a \). Observăm că, oricare ar fi \( a \), \( a^2 \geq 0 \), deci \( 1 - {c} - a^2 < 0 \).
Astfel, discriminantul este negativ pentru orice valoare reală a lui \( a \), ceea ce implică lipsa soluțiilor reale pentru ecuație.
]]>Astfel, discriminantul este negativ pentru orice valoare reală a lui \( a \), ceea ce implică lipsa soluțiilor reale pentru ecuație.
]]>1. Forma generală a ecuației este de tipul \( x^2 - 2x + ({c} + a^2) = 0 \), unde termenii liberi sunt \( b = -2 \) și \( c = {c} + a^2 \).
2. Discriminantul ecuației este \( Δ = b^2 - 4 \cdot a \cdot c \). În acest caz, \( Δ = (-2)^2 - 4 \cdot 1 \cdot ({c} + a^2) \).
3. Simplificând, obținem \( Δ = 4 - 4 \cdot ({c} + a^2) = 4 - 4\cdot {c} - 4a^2 = 4(1 - {c} - a^2) \).
4. Pentru ca ecuația să nu aibă soluții reale, trebuie să arătăm că \( Δ < 0 \), oricare ar fi \( a \). Observăm că, oricare ar fi \( a \), \( a^2 \geq 0 \), deci \( 1 - {c} - a^2 < 0 \).
Astfel, discriminantul este negativ pentru orice valoare reală a lui \( a \), ceea ce implică lipsa soluțiilor reale pentru ecuație.
]]>Astfel, discriminantul este negativ pentru orice valoare reală a lui \( a \), ceea ce implică lipsa soluțiilor reale pentru ecuație.
]]>a) Lungimea muchiei bazei este: {1:SHORTANSWER:=%100%{={d_b / \sqrt{2}}}} cm
b) Lungimea diagonalei unei feţe laterale este: {1:SHORTANSWER:=%100%{={\sqrt{L^2 + h^2}}}} cm
c) Perimetrul triunghiului \( ACD' \) este: {1:SHORTANSWER:=%100%{={L + h + d_f}}}} cm
Feedback corect: Corect! Ai utilizat formulele corecte pentru fiecare parte a prismei.
Feedback greșit: Greșit! Verifică fiecare formulă pentru a calcula corect lungimile muchiilor și diagonalele prismei.
Fie G centrul de greutate al triunghiului ABC.
Calculați și completați valorile segmentelor AG, GM, BG, GN, CG și GP.
1. Lungimea segmentului AG = {1:NUMERICAL:=6:0#Corect! AG = (2/3) * AM = (2/3) * 9 = 6 cm.} cm
2. Lungimea segmentului GM = {1:NUMERICAL:=3:0#Corect! GM = (1/3) * AM = (1/3) * 9 = 3 cm.} cm
3. Lungimea segmentului BG = {1:NUMERICAL:=8:0#Corect! BG = (2/3) * BN = (2/3) * 12 = 8 cm.} cm
4. Lungimea segmentului GN = {1:NUMERICAL:=4:0#Corect! GN = (1/3) * BN = (1/3) * 12 = 4 cm.} cm
5. Lungimea segmentului CG = {1:NUMERICAL:=10:0#Corect! CG = (2/3) * CP = (2/3) * 15 = 10 cm.} cm
6. Lungimea segmentului GP = {1:NUMERICAL:=5:0#Corect! GP = (1/3) * CP = (1/3) * 15 = 5 cm.} cm
Scrieți valorile pentru: f = {1:NUMERICAL:=3} (numărul de fete), b = {2:NUMERICAL:=17} (numărul de băieți).
]]>Verificăm: 5^2 + 12^2 = 25 + 144 = 169.
Deci ipotenuza are lungimea 13 (cel mai mare număr din triplet).
]]>a) Determinarea unghiului dintre două drepte necoplanare se face prin construirea unor drepte paralele care devin ________ și ________.
b) Dacă două plane sunt paralele, orice dreaptă dintr-unul este paralelă cu ________ celuilalt.
c) Teorema lui Thales în spațiu se referă la raportul dintre laturile triunghiurilor formate de secantele ________ și ________.
d) O dreaptă este paralelă cu un plan dacă este paralelă cu ________ conținută în acel plan.
{a~coplanare~concurente}
{b~planul~celălalt}
{c~drepte~paralele}
{d~o dreaptă}
a) Calculează cât costă 1 kilogram de orez.
b) Calculează cât costă 8 kilograme de orez.
]]>Prețul pe kilogram este 30 lei :5 kg = 6 lei/kg.
8kg costă 6*8=48 lei.
]]>a) Calculează cât costă 1 kilogram de orez.
b) Calculează cât costă 8 kilograme de orez.
]]>Scrie numerele din răspuns în ordine crescătoare, separate prin virgulă.
]]>Mulțimea numerelor naturale este o mulțime finită.
Mulțimea {x | x < 0} este o mulțime finită.
Mulțimea {1, 2, 3, ..., 1000} este o mulțime finită.
]]>